|
Nr.crt
|
Denumirea
unitatii de relief
|
Mode de fomare
|
Alcatuire
geologica
|
Tipuri de
relief
|
Altitudinea
maxima
|
Alte
caracteristici
|
|
1
|
Carpatii
orintali
|
Incretirea
sc.tr in orogeneza alpina
Eruptii
vulcanice in neogen
|
3
tipuri de roci(paralelismul culmilor):
-r.vulcanice
in V, cel mai lung lant vulcanic din Europa;
-sisturi
cristaline in centru;
-r.sedimentare(flis)
in E;Grupa sudica a C.Or. este alcatuita numai din roci sedimentare
|
-rel
vulcanic (oas,gutai, tibles, caliman, gurghiu, hargita)
-rel
glaciar:rodnei, caliman, maramures
-rel
ruiniform:cicas, ceahlau
|
2303m
in Mrodnei –Gr.Nordica; 2100m in M Caliman-Gr Centrala; 1954m in M ciucas- Gr
Sudica
|
-este cea mai extinsă ramură a Carpaţilor (peste 50%din suprafaţa
acestora)
-prezintă cea mai mare lăţime 130-140 Km în N şi 80 km în zona de
curbură
-sunt lipsiţi de masivitate datorită numeroaselor depresiuni (ex.
Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni, Maramures)şi culoare de vale transversale
(parţial: Mureş, Moldova etc) şi longitudinale (Bistriţa, Trotuş, Olt etc)
-culmile
orientate pe direcţie NV-SE (excepţie
Carpaţii de Curbură orientaţi invers, pe direcţie NE-SV, alcatuiti numai
din roci sedimentare(flis));
|
|
2
|
Carpatii
Meridionali
|
Incretirea
sc.tr in orogeneza alpina
|
-sisturi
cristaline cu intruziuni de granite iar in sud apar calcare
|
-rel
glaciar ,carstic(Bucegi- pest
Ialomitei), Parang- pest Muierii si Polovragi), Sureanu- pest Sura Mare), pe conglomerate
(Bucegi- Babele si Sfinxul), al suprafeţelor de eroziune:
la peste 2000 m – Borăscu
intre
1200- 1600 m – Râu-Ses
la peste 1000 m – Gornoviţa (Predeal)
|
2544m
in M Fagaras-vf. Moldoveanu;
2505m
in M Bucegi-Vf Omu;
2519
m in M Parang-vf. Parangul Mare;
2509
m in M Retezat –vf. Peleaga
|
-numiţi şi Alpii Transilvaniei
-sunt cei mai masivi şi mai unitari morfologic şi structural
-prezintă cea mai redusă suprafaţă (21%) şi lăţime
-prezintă puţine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau
longitudinale (Lotru), depresiuni mari (Petrosani, Lovistei sau
Brezoi-Vidra, Hateg- Calan)
-Prezinta pasuri de mare altitudine ex Pasul URDELE din S M.Parang -2141m , Pasul Giuvala, Pasul
Lainici pe jiu, Paul Cozia pe Olt, etc
|
|
3
|
Carpatii
Occidentali
|
Incretirea
sc.tr in orogeneza alpina
|
-prezintă o mare complexitate litologică şi structurală, fiind
formaţi dintr-un adevărat mozaic de
roci: vulcanice, sedimentare şi metamorfice (şisturi cristaline) in M Apuseni,iar Banat
si Poiana Rusca sunt alc. din sisturi
cristaline si calcare(ex. Muntii Aninei)
|
-relieful carstic este extins şi
apare sub forme diferite atât exocarstice cât şi endocarstice:
ü
platouri carstice
cu lapiezuri şi doline: Padiş- Cetăţile
Ponorului, Vaşcău, Cărbunari
ü
văi de tip chei: Râmeţi, Întregalde
ü
depresiuni
carstice în care s-au instalat lacurile carstice: Ighiu, Vărăşoaia
ü
peşteri: Vântului (cea mai lungă din ţară- 45 km, padurea craiului),
Urşilor(bihor), Meziad(padurea craiului), Scărişoara (bihor), Focul Viu (cu
gheţari)
-
relieful
pe şisturi cristaline şi pe roci vulcanice
|
1849
m M.Bihor-vf bihor
1374m
M Poiana Rusca
1446
m M Banat- vf Semenic
|
-au altitudinea medie de 650 m Þlipsa
reliefului glaciar, sporadic în M.
Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de
îngheţ-dezgheţ)
-reprezintă sectorul cel mai fragmentat din Carpaţi prezentând
numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri şi trecătoriÞaspect discontinuu
-câmpia pătrunde adânc în interiorul muntelui sub forma unor
depresiuni de tip „golf”:
1.Depres. Vad-Borod- pe crisul repede
2.Depres. Beius- pe cr. negru
3.Dpres. Zarand, Gurahont- pe crisul alb
|
|
4
|
Subcarpatii
Moldovei
|
Incretirea
sc.tr in orogeneza alpina
|
sedimentare(argile,
marne, calcare si conglomerate
|
-rel
carstic pe sare
-structural
predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale
-rel
pe marne si argile
|
-911m
Culmea Plesu
|
-formaţi dintr-un singur şir de depresiuni şi dealuri de tip
subcarpatic
-produc
alunecari de teren
|
|
5
|
Subcarpatii
Curburii
|
Incretirea
sc.tr in orogeneza alpina
|
sedimentare(argile,
marne, calcare si conglomerate
|
-rel
carstic pe sare(telega, slanic
-structural
predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale
-rel
pe marne si argile
|
-996m
Magura Odobesti
|
-sunt complecsi datorita:
a. alcatuirii din
doua siruri de depresiuni si doua de dealuri;
b. patrunderii unor
pinteni de origine montana: P.Ivanetu;
c. prezentei unor
fenomene naturale: focurile vii (andreasu si terca)si vulcanii noroiosi (paclele mari si paclele mici);
d. producerii
seismelor.
-produc a alunecari de teren
|
|
6
|
Subcarpatii
Getici
|
Incretirea
sc.tr in orogeneza alpina
|
sedimentare(argile,
marne, calcare si conglomerate
|
-rel
carstic pe sare
-structural
predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale
-rel
pe marne si argile
|
-Dl. Chiciora 1218 m şi Măgura
Măţău 1018 m
|
-prezintă două aliniamente de depresiuni şi dealuri subcarpatice,
orientate pe direcţie E-V
- produc alunecari de
teren si procese de versant
|
|
7
|
DCT
|
-sedimentare
partea centrala
-incretire
zona marginala situata pe latura de E
|
SEDIMENTARE
|
-trei tipuri de structuri:
a.cutata pe
margini – se exploateaza sare;
b.monoclinala –
pod.Somesan
c.domuri (se
expl. gaz metan) – pod. Tarnavelor si Cp.Transilvaniei
-rel pe argile si marne
-rel de terase si lunci
|
-Dl. Becheci 1 080 m,
Dl. Firţuş 1 060 m, Dl. Şiclodului 1
028 m
- altitudini
medii de 425 m
|
-format pe un fundament carpatic acoperit cu o pătură grasă de
sedimente, ridicată şi exondată la
începutul Cuaternarului
-împărţiţi în două zone:
Zona marginală– situată pe laturile de E, S şi V ale depresiunii, este formată în
E din două aliniamente de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic (numita si
Subcarpatii Transilvaniei), iar în V şi S din culoare largi şi depresiuni de
contact
Zona
Centrală- numită şi Podişul Transilvaniei, o regiune
tipică de podiş formată din mai multe subdiviziuni:
a. Podişul Someşelor
b. Câmpia Transilvaniei
c. Podişul Târnavelor
|
|
8
|
Podisul
Moldovei
|
sedimentare
|
-sedimentare
argile, calcare şi gresii) şi recente în S (pietrişuri,
nisipuri, argile)
|
-structura
monoclinala
-rel
pe argile si marne
|
-688
m Dl Ciungi –Pod Sucevei
|
-format
pe un fundament de vs PRECAMBRIANA,
peste care s-au depus sedimente aduse de raurile cu izvoarele in zona montana
|
|
|
|
|
|
|
|
-se
produc alunecari de teren si curgeri de noroi
-orientat
pe directia NV-SE
|
|
9
|
Podisul
Getic
|
Sedimentare
|
Sedimentare: nisip, pietris,
argile
|
-rel
monoclinal
-rel
pe argile
|
-altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , şi de la
E spre V
|
-fundamentul este de tip carpatic,
peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile
-la contactul cu Subcarpaţii Getici apare o cuvertură de
pietrişuri, numite „pietrişuri de Cândeşti”
-apare sub forma unui piemont puternic fragmentat de
ape
|
|
10
|
Podisul
Dobrogei
|
-apartine unitatii de orogen in N ( orogeneza Baikaliana-
cutate sisturile verzi-Pod. Casimcei, orog.Hercinica – granitele - Muntii Macin) si
unitatii de platforma in S
|
-sedimentare
: calcare, loess, nisip in partea
sudica; iar in Nord : granite, sisturi
verzi, calcare, conglomerate
|
-rel
carstic
-rel
eolian
-
Rel de terase si lunci
|
-altitudini medii de 200-300m, iar maxima 467 m în Vf. Greci (Ţuţuiatu) din M-ţii
Măcin
|
-cea mai complexa unitate geologica si
geomorfologica a Romaniei
-Structural şi geologic se împarte în 3
regiuni delimitate de 2 falii Peceneaga- Camena şi Ovidiu- Hârşova :
a). DOBROGEA DE NORD
M-ţii
Măcin
Pod. Niculiţel- format din curgeri de lavă
Pod.
Babadag-calcare
Dealurile Tulcei şi Depresiune. Nălbant-unde
predomină inselbergurile şi pedimentele
b).DOBROGEA CENTRALĂ- altitudini de 350 m , fiind alcătuită din şisturi verzi. Cuprinde:
Pod. Casimcei şi Pod. Istriei
c). DOBROGEA DE SUD- altitudini
coborâte 150-200 m, fiind o zonă
caracteristică de platformă, prezentând un fundament format din calcare peste
care s-au depus strate de
gresii şi loess. Cupr:pod oltinei, pod. negru-voda, zona litorala.
|
|
11
|
Podisul
Mehedinti
|
Incretire
orog. alpina
|
-este alcătuit din calcare, sisturi cristaline, gresii, marne)
|
-relieful carstic apare sub forma unor platouri extinse şi culmi înalte calcaroase care au
favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peşteri,
sohodoluri, etc
|
500/600
m
|
-este o unitate de
podiş unică în România deoarece se aseamănă cu Carpaţii după geneză, evoluţie şi alcătuire geologică;
-se asemana cu unitatile de
podis datotita altitudinilor medii de 500-600 m
-eroziunea este intensă , unitatea fiind intens fragmentată de văi
adânci
|
|
12
|
Dealurile
De Vest
|
sedimentare
|
-roci sedimentare recente: argile,
nisipuri, pietrişuri
|
-structura
faliata reprez prin horsturi si grabene
-rel
de terase si lunci
|
-altitudinile medii sunt de 200-400 m
-max.
Mg. Şimleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl.
Prisnel-651 m
|
-o regiune discontinuă;
-fundamentul este carpatic
acoperit cu roci sedimentare;
din loc în loc apar măguri acătuite din
roci cristaline sau vulcanice (Mg. Şimleu, Culmea Codrului, Dl. Prisnel
-au aspectul unui piemont -fragmentat
de numeroase văi şi pătrunderile câmpiei sub formă de depresiuni de tip
„golf”
|
|
13
|
Campia
de Vest
|
sedimentare
|
-roci
sedimentare: nisipi, loess, argile, pietrisuri
|
-structura
tabulara
-rel
de terase si lunci
-rel
dezv pe loess
-rel
eolian -cp carei - dune de nisip
|
-altitudinile scad de la E (140-150 m) la V (mai mici de 100 m)
|
-s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de origine
tectonică) cu sedimente aduse de râuri , fiind exondată la începutul
Cuaternarului;
-este formată pe un fundament alcătuit din blocuri cristaline,
peste care s-au depus depozite groase de sedimente;
-dpdv genetic 3 tipuri de campii: piemontane(Vingai, etc), tabulare(Aradului,
Carei) si subsidenta(Somesului, Crisurilor.
Timisului)
|
|
14
|
Campia
Romana
|
sedimentare
|
Sedimentare:
nisipuri, loess, pietrisuri, argile
|
-structura
tabulara
-rel
de terase si lunci
-rel
dezv pe loess(apar crovuri, gavane si padine)
-rel
eolian -cp Bragan, S Cp. Olteniei
|
-altitudinile scad de la 320 m(Cp Pitesti) la 5 m – Campia Siretului Inferior
|
-este cea mai extinsă zonă de câmpie
- s-a format pe un fundament calcaros peste care s-au depus
depozite sedimentare groase
- la suprafaţă apare ,la E de Olt, o cuvertură groasă de loess
ce ajunge la 40 m, iar la V de Olt apar dunele de nisip, precum şi în
luncile marilor râuri
- are o lungime maximă V-E de 600 km şi o lăţime N-S de
130-140 km
-trei tipuri genetice de câmpii:
piemontane(Cp.
Pitesti, Ploiesti, Ramnicului), de
subsidenţă(Cp.Siretului
Inferior, Buzaului, Titu), tabulare(Cp.Gavanu-Burdea,
Olteniei, Baraganului)
|
|
15
|
Delta
Dunarii
|
-depunere
de sedimente aduse de fl Dunarea si de curentii circulari din Mare Neagra
|
Sedimentare:
nisipuri, pietrisuri , mal
|
-rel
eolian
-se diferenţiază două tipuri de relief:
A.relief emers(pozitiv)- reprez . grinduri de 3 tipuri:
-fluviatile: Gr.Stipoc
-fluvio-maritime: Gr. Letea, Gr.
Caraorman, Gr. Saraturile
-continentale: Gr. Chilia
B.relieful submers (negativ)-este reprezentat de:
-bratele Dunarii: Chilia, Sulina, Sf.
Gheorghe
-canale care fac leg intre brate si lacuri,
garle si mlastini
|
-12,5
m Grindul Letea
|
-se
desf. de la Pătlăgeanca , unde Dunărea se
desparte în două braţe, Braţul Chilia în N şi Braţul Tulcea, care după 17 km,
în aval de Tulcea se desparte şi el în două braţe : Braţul Sulina şi Braţul
Sfântul Gheorghe;
-formata intr-un fost golf al Mării Negre prin procesul de colmatat
cu aluviuni în urmă cu 10 000 de ani,
aduse de Dunare si curentii circulari
din Marea Neagra;
-este o campie fluvio-lacustra aflata
intr-o continua formare;
-declarata rezervatie a biosferei in
1990- cea mai mare colonie de pelicani din Europa
|
