HARTA
1. a. Scrieţi, pe foaia de concurs, denumirile insulelor reprezentate pe desenul de mai jos.
b. Transformaţi scara numerică în scară grafică pentru fiecare din desenele marcate cu literele a, b, c.
c. Calculaţi distanţa dintre oraşele Ajaccio şi Bastia, în kilometri.
d. Menţionaţi tipurile de climă specifice fiecăruia dintre spaţiile geografice marcate cu literele a, b, c.
e. Precizaţi tipul de ţărm pentru insulele marcate cu literele b şi c.
2. a. Pe o hartă geografică, scara 1 : 400 000, distanţa dintre două localităţi este de 17 cm. Calculaţi distanţa reală în kilometri.
b. Între două puncte, pe o hartă geografică, distanţa este de 3,25 cm şi corespund cu 13 km pe teren. Calculaţi scara numerică şi construiţi scara grafică potrivit cu datele prezentate.
ZIUA
3. Începând din jurul datei de 22 iunie, în emisfera nordică ziua începe să crească, o dată cu debutul verii astromomice. Este adevărat sau fals? Argumentează
4. Profilul topografic reprezentat în desenul B a fost realizat de-a lungul unui anumit traseu de pe harta hipsometrică A.
1. Folosind anumite indicii (altitudine, cote, orientare), trasează pe hartă linia urmărită de profil.
2. Elaborează legenda hărţii, marcând: curbe de nivel, cote altimetrice, reţea hidrografică (temporară şi permanentă), izvoare
5. Pe o hartă geografică la scara 1:500 000, o suprafaţă agricolă are forma desenului de mai jos. Calculaţi suprafaţa terenului agricol, în mm2, m2 şi km2.
b. Între oraşele Kinshasa şi Mombasa, distanţa este de 2600 km şi corespunde pe harta geografică cu 6,5 cm. Calculaţi scara numerică a hartii. Construiţi scara grafică adecvată scării numerice.
6. Explicaţi formarea zilei polare şi a nopţii polare. Reprezentaţi prin desene schematice luminarea Pământului care demonstrează formarea zilei polare şi a nopţii polare la cele două solstiţii.
7. Se dau două hărţi geografice: una are scara 1:200 000 şi cealaltă 1:400 000. Pe care hartă se pot prezenta mai multe elemente geografice? Argumentaţi răspunsul.
8. a. Precizaţi caracteristicile care definesc unicitatea Terrei în Sistemul Solar. Explicaţi diferenţa dintre lungimea Ecuatorului şi lungimea unui cerc de meridian. b. Viteza de rotaţie a Pământului scade de la Ecuator spre poli. Explicaţi acest fapt.
9. a. Pe harta fizică a României, scara 1:350 000, distanţa între două localităţi este de 14 cm. Calculaţi distanţa reală, în kilometri, între cele două localităţi. Construiţi scara grafică adecvată.
Două localităţi, având aceeaşi longitudine, sunt marcate pe hartă cu literele A şi B şi au următoarele coordonate geografice: A (44o 45’ 16’’ latitudine sudică) şi B (12o 46’ 49’’ latitudine nordică). Calculaţi distanţa dintre cele două localităţi în grade, minute, secunde.
10. a. Între oraşele Iaşi şi Vaslui, distanţa este de 66 km şi corespunde pe harta geografică cu 3,3 cm. Calculaţi scara numerică a hartii. Construiţi scara grafică adecvată scării numerice.
b. Calculaţi câte grade ar avea un fus orar dacă ziua ar dura 48 de ore.
11.Analizaţi desenul alăturat şi alura curbelor de nivel
Precizaţi:a. valoarea echidistanţei;
b. forma de relief indicată de
aliniamentul A-B;
c. forma de relief indicată de aliniamentul C-D;
d. forma de relief indicată de aliniamentul E-F;
e. forma de relief indicată de aliniamentul G-H;
12. Între cercurile polare şi poli, în emisfera nordică, se înregistrează două sezoane: - noaptea polară, între 23 septembrie şi 21 martie; - ziua polară, între 21 martie şi 23 septembrie. Explicaţi alternanţa dintre cele două sezoane. Reprezentaţi, prin desen, Pământul la solstiţiul de iarnă şi Pământul la solstiţiul de vară.
b. Precizaţi rolul câmpului magnetic. 13.a. În cadrul unui parc, reprezentat pe o hartă, spaţiul cu flori are forma unui cerc. Lungimea cercului, pe teren, este de 75,36 m. Calculaţi aria spaţiului cu flori. Determinaţi scara numerică a hărţii pe care este reprezentat spaţiul cu flori, ştiind că distanţa marcată pe hartă, pentru raza cercului, este de 3 mm.
b. Pe harta fizică a României, scara 1:400 000, distanţa între două localităţi este de 12,6 cm. Calculaţi distanţa între cele două localităţi în kilometri. Construiţi scara grafică simplă pentru scara numerică menţionată 14. În partea dinspre vest a meridianului de 180o se înregistrează o zi în avans faţă de partea dinspre est a aceluiaşi meridian. Explicaţi acest fapt. b. Explicaţi şi argumentaţi (exemplificaţi) următoarele afirmaţii: ▪ reprezentarea grafică este convenţională; ▪ cu cât rezultatul raportului dintre distanţa de pe hartă şi distanţa de pe teren este mai mic, cu atât suprafaţa redată pe hârtie este mai mare.
15. Cu privire la evoluţia Terrei ca planetă, precizaţi:
a.cele două momente critice din istoria sa geologică şi care ar fi putut duce la schimbarea totală şi ireversibilă a mediului terestru, la imposibilitatea apariţiei şi dezvoltării vieţii.
b.originea oxigenului din compoziţia atmosferei terestre, precizând şi importanţa acestui gaz atmosferic în limitarea efectelor celui de-al doilea moment critic. 2.Cu privire la proprietatea fizică a Terrei numită gravitaţie, precizaţi rolul acesteia în cadrul reliefosferei, cu referire specială la tipuri genetice, agenţi morfogenetici, procese geomorfologice şi forme de relief. 3.Descrieţi iluminarea şi încălzirea Terrei la data de 22 iunie, pentru Emisfera Sudică. 4.Pe harta judeţului Sibiu, la scara 1: 200.000, distanţa dintre localităţile A1 şi A2 este de 103 mm. a.Calculaţi distanţa dintre cele două localităţi, în km, şi construiţi scara grafică corespunzătoare. Prin cele două localităţi curge râul Olt. b.Prin ce distanţă, în cm, va fi reprezentat segmentul de râu dintre A1 şi A2 pe o hartă cu scara numerică de 1: 1.000.000 ?
16. Probleme
a. 1. Calculaţi distanţa, în km., în linie dreaptă, între două localităţi, ştiind că distanţa măsurată pe hartă este de 8 cm., iar scara hărţii 1: 25.000.
2. Construiţi pentru scara dată şi scara grafică.
b. Ştiind că pentru 1º long. diferenţa de oră locală este de 4 minute, iar pentru 1 min. long. de 4 sec., calculaţi ora locală la Iaşi pentru momentul când la Bucureşti este ora locală 12 (oraşul Bucureşti se află la 26 º06´ long. E., iar oraşul Iaşi la 27º36´ long. E.).
c. Pe o hartă geografică o localitate are forma unui dreptunghi cu latura mică de 72 mm, ceea ce corespunde, pe teren, cu 57 600 m, şi cu latura mare de 168 mm, ceea ce corespunde, pe teren, cu 134 400 m.
c.1. Calculaţi suprafaţa localităţii.
c.1. Determinaţi scara numerică.
c.2. Desenaţi scara grafică raportată la scara numeric
17. METODA DE CALTUL A OREI UNUI ORAŞ PE GLOB CUNOSÂND ORA LA MERIDIANUL 0
1.Ce oră e la New York dacă la Greenwich e ora 12. Rezolvare
· 360 grade longitudine =24 ore=1440minute
· 1 grad de longitudine=1440:360=4 minute
New York este situat pe meridianul de 74 grade,la vest de Greenwich. Creati un exemplu.
18. METODA DE CALCUL A LONGITUDINII UNUI PUNCT PE GLOB CUNOSCÂND ORA LA MERIDIANUL 0
2.calculaţi longitudinea unei nave pe ocean dacă la GMT este ora 16,20 şi timpul locului unde se află nava este 12
16,20-12=4,20(4 ore si 20 minute diferenta intre GMT si nava=260 minute. Creati un exemplu.
19. Comentaţi următorul text precizând fenomenul la care se referă şi argumentaţi opţiunea aleasă.
“La steaua care-a răsărit
E-o cale atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă
20. Notaţi, 4 consecinţe ale mişcării de rotaţie a Pământului: 21. Stabiliţi, consecinţele mişcării de revoluţie a Pământului, considerând axa perpendiculară pe planul orbitei. 22. Stabiliţi ora în oraşele: New York, Sydney, Tokyo, Bucureşti, când la Londra este ora 14.
23. Calculaţi, coordonatele geografice ale oraşelor: Santiago de Chile, Beijing, Cairo, Kiev.
24. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:
1. Hărţile care reprezintă doar un element sau un grup de elemente se numesc ..........................
2. Depărtarea spre N sau spre S a unui punct faţă de Ecuator se numeşte .............................
3. Reprezentarea circulară a celor două emisfere a Pământului, de est şi de vest se numeşte ............
4. Proiecţiile cartografice care utilizează ca plan de proiecţie un plan oarecare tangent la Poli se numesc................
5. Reprezentarea plană, micşorată , generalizată , convenţională a Pământului este ................
6. Totalitatea paralelelor şi meridianelor formează .......................................
7. Raportul dintre dimensiunile unui element de pe hartă şi cele reale din teren se numeşte .............
8. Liniile care unesc puncte cu aceeaşi altitudine se numesc .............................
9. Hărţile la scară mare au scara de proporţie cuprinsă între ...................................
10. Procedeele matematice cu ajutorul cărora se transpune în plan suprafaţa curbă a Pământului se numesc..............................
25. Calculaţi scara de proporţie a unei hărţi ştiind că distanţa reală dintre două puncte A şi B este de 18 Km iar distanţa pe hartă este de 3 cm/ 26. Calculaţi distanţa dintre două puncte C şi D de pe o hartă cu scara de proporţie de 1:1 400 000 ştiind că distanţa de pe hartă este de 14 cm . 27. Transpuneţi una din cele două scări de proporţie de mai sus, din scară numerică în scară 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu