UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Nr.crt	Denumirea unitatii de relief	Mode de fomare	Alcatuire geologica	Tipuri de relief	Altitudinea maxima	Alte caracteristici
1	Carpatii orintali	Incretirea sc.tr in orogeneza alpina Eruptii vulcanice in neogen	3 tipuri de roci(paralelismul culmilor): -r.vulcanice in V, cel mai lung lant vulcanic din Europa; -sisturi cristaline in centru; -r.sedimentare(flis) in E;Grupa sudica a C.Or. este alcatuita numai din roci sedimentare	-rel vulcanic (oas,gutai, tibles, caliman, gurghiu, hargita) -rel glaciar:rodnei, caliman, maramures -rel ruiniform:cicas, ceahlau	2303m in Mrodnei –Gr.Nordica; 2100m in M Caliman-Gr Centrala; 1954m in M ciucas- Gr Sudica	-este cea mai extinsă ramură a Carpaţilor (peste 50%din suprafaţa acestora) -prezintă cea mai mare lăţime 130-140 Km în N şi 80 km în zona de curbură -sunt lipsiţi de masivitate datorită numeroaselor depresiuni (ex. Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni, Maramures)şi culoare de vale transversale (parţial: Mureş, Moldova etc) şi longitudinale (Bistriţa, Trotuş, Olt etc) -culmile orientate pe direcţie NV-SE (excepţie Carpaţii de Curbură orientaţi invers, pe direcţie NE-SV, alcatuiti numai din roci sedimentare(flis));
2	Carpatii Meridionali	Incretirea sc.tr in orogeneza alpina	-sisturi cristaline cu intruziuni de granite iar in sud apar calcare	-rel glaciar ,carstic(Bucegi- pest Ialomitei), Parang- pest Muierii si Polovragi), Sureanu- pest Sura Mare), pe conglomerate (Bucegi- Babele si Sfinxul), al suprafeţelor de eroziune:         la peste 2000 m –  Borăscu intre 1200- 1600 m – Râu-Ses la peste 1000 m – Gornoviţa (Predeal)	2544m in M Fagaras-vf. Moldoveanu; 2505m in M Bucegi-Vf Omu; 2519 m in M Parang-vf. Parangul Mare; 2509 m in M Retezat –vf. Peleaga	-numiţi şi Alpii Transilvaniei -sunt cei mai masivi şi mai unitari morfologic şi structural -prezintă cea mai redusă suprafaţă (21%) şi lăţime -prezintă puţine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru), depresiuni mari (Petrosani, Lovistei sau Brezoi-Vidra, Hateg- Calan) -Prezinta pasuri de mare altitudine ex Pasul URDELE din  S M.Parang -2141m , Pasul Giuvala, Pasul Lainici pe jiu, Paul Cozia pe Olt, etc
3	Carpatii Occidentali	Incretirea sc.tr in orogeneza alpina	-prezintă o mare complexitate litologică şi structurală, fiind formaţi dintr-un adevărat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare şi metamorfice (şisturi cristaline) in M Apuseni,iar Banat si Poiana Rusca sunt alc. din sisturi cristaline si calcare(ex. Muntii Aninei)	-relieful carstic este extins şi apare sub forme diferite atât exocarstice cât şi  endocarstice: ü  platouri carstice cu lapiezuri şi doline: Padiş- Cetăţile Ponorului, Vaşcău, Cărbunari ü  văi de tip chei: Râmeţi, Întregalde ü  depresiuni carstice în care s-au instalat  lacurile carstice: Ighiu, Vărăşoaia ü  peşteri: Vântului (cea mai lungă din ţară- 45 km, padurea craiului), Urşilor(bihor), Meziad(padurea craiului), Scărişoara (bihor), Focul Viu (cu gheţari) - relieful pe şisturi cristaline şi pe roci vulcanice	1849 m M.Bihor-vf bihor 1374m M Poiana Rusca 1446 m M Banat- vf Semenic	-au altitudinea medie de 650 m Þlipsa reliefului  glaciar, sporadic în M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de îngheţ-dezgheţ) -reprezintă sectorul cel mai fragmentat din Carpaţi prezentând numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri şi trecătoriÞaspect discontinuu -câmpia pătrunde adânc în interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip „golf”: 1.Depres. Vad-Borod- pe crisul repede 2.Depres. Beius- pe cr. negru 3.Dpres. Zarand, Gurahont- pe crisul alb
4	Subcarpatii Moldovei	Incretirea sc.tr in orogeneza alpina	sedimentare(argile, marne, calcare si conglomerate	-rel carstic pe sare -structural predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile	-911m Culmea Plesu	-formaţi dintr-un singur şir de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic -produc alunecari de teren
5	Subcarpatii Curburii	Incretirea sc.tr in orogeneza alpina	sedimentare(argile, marne, calcare si conglomerate	-rel carstic pe sare(telega, slanic -structural predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile	-996m Magura Odobesti	-sunt complecsi datorita: a. alcatuirii din doua siruri de depresiuni si doua de dealuri; b. patrunderii unor pinteni de origine montana: P.Ivanetu; c. prezentei unor fenomene naturale: focurile vii (andreasu si terca)si vulcanii noroiosi (paclele mari si paclele mici); d. producerii seismelor. -produc a alunecari de teren
6	Subcarpatii Getici	Incretirea sc.tr in orogeneza alpina	sedimentare(argile, marne, calcare si conglomerate	-rel carstic pe sare -structural predomina strcutura cutata reprez.prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile	-Dl. Chiciora 1218 m şi Măgura Măţău 1018 m	-prezintă două aliniamente de depresiuni şi dealuri subcarpatice, orientate pe direcţie E-V - produc alunecari de teren si procese de versant
7	DCT	-sedimentare partea centrala -incretire zona marginala situata pe latura de E	SEDIMENTARE	-trei tipuri de structuri: a.cutata pe margini – se exploateaza sare; b.monoclinala – pod.Somesan c.domuri (se expl. gaz metan) – pod. Tarnavelor si Cp.Transilvaniei -rel pe argile si marne -rel de terase si lunci	-Dl. Becheci 1 080 m, Dl. Firţuş 1 060 m, Dl. Şiclodului    1 028 m - altitudini medii de 425 m	-format pe un fundament carpatic acoperit cu o pătură grasă de sedimente, ridicată şi exondată la  începutul Cuaternarului -împărţiţi în două zone: Zona marginală– situată pe laturile de E, S şi V ale depresiunii, este formată în E din două aliniamente de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic (numita si Subcarpatii Transilvaniei), iar în V şi S din culoare largi şi depresiuni de contact Zona  Centrală- numită şi Podişul Transilvaniei, o regiune tipică de podiş formată din mai multe subdiviziuni: a. Podişul Someşelor                b. Câmpia Transilvaniei        c. Podişul Târnavelor
8	Podisul Moldovei	sedimentare	-sedimentare argile, calcare şi gresii) şi recente în S (pietrişuri, nisipuri, argile)	-structura monoclinala -rel pe argile si marne	-688 m Dl Ciungi –Pod Sucevei	-format pe un fundament de vs PRECAMBRIANA, peste care s-au depus sedimente aduse de raurile cu izvoarele in zona montana
						-se produc alunecari de teren si curgeri de noroi -orientat pe directia NV-SE
9	Podisul Getic	Sedimentare	Sedimentare: nisip, pietris, argile	-rel monoclinal -rel pe argile	-altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , şi de la E spre V	-fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile -la contactul cu Subcarpaţii Getici apare o cuvertură de pietrişuri, numite „pietrişuri de Cândeşti” -apare sub forma unui piemont puternic fragmentat de ape
10	Podisul Dobrogei	-apartine unitatii de orogen in N ( orogeneza Baikaliana- cutate sisturile verzi-Pod. Casimcei, orog.Hercinica – granitele - Muntii Macin) si unitatii de platforma in S	-sedimentare : calcare, loess, nisip in partea sudica;  iar in Nord : granite, sisturi verzi, calcare, conglomerate	-rel carstic -rel eolian - Rel de terase si lunci	-altitudini medii de 200-300m, iar maxima  467 m în Vf. Greci (Ţuţuiatu) din M-ţii Măcin	-cea mai complexa unitate geologica si geomorfologica a Romaniei -Structural şi geologic se împarte în 3 regiuni delimitate de 2 falii Peceneaga- Camena şi Ovidiu- Hârşova : a). DOBROGEA DE NORD M-ţii Măcin Pod. Niculiţel- format din curgeri de lavă Pod. Babadag-calcare Dealurile Tulcei şi Depresiune. Nălbant-unde predomină inselbergurile şi pedimentele b).DOBROGEA CENTRALĂ- altitudini de 350 m , fiind alcătuită din şisturi verzi. Cuprinde: Pod. Casimcei şi Pod. Istriei c). DOBROGEA DE SUD-  altitudini coborâte  150-200 m, fiind o zonă caracteristică de platformă, prezentând un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii şi loess. Cupr:pod oltinei, pod.  negru-voda, zona litorala.
11	Podisul Mehedinti	Incretire orog. alpina	-este alcătuit din calcare, sisturi cristaline, gresii, marne)	-relieful carstic apare sub forma unor platouri  extinse şi culmi înalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peşteri, sohodoluri, etc	500/600 m	-este o unitate de podiş unică în România deoarece se aseamănă cu Carpaţii după geneză, evoluţie şi alcătuire geologică; -se asemana cu unitatile de podis datotita altitudinilor medii de 500-600 m -eroziunea este intensă , unitatea fiind intens fragmentată de văi adânci
12	Dealurile De Vest	sedimentare	-roci sedimentare recente: argile, nisipuri, pietrişuri	-structura faliata reprez prin horsturi si grabene -rel de terase si lunci	-altitudinile medii sunt de 200-400 m -max. Mg. Şimleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl. Prisnel-651 m	-o regiune discontinuă; -fundamentul este carpatic acoperit cu roci sedimentare; din loc în loc apar măguri acătuite din roci cristaline sau vulcanice (Mg. Şimleu, Culmea Codrului, Dl. Prisnel -au aspectul unui piemont  -fragmentat de numeroase văi şi pătrunderile câmpiei sub formă de depresiuni de tip „golf”
13	Campia de Vest	sedimentare	-roci sedimentare: nisipi, loess, argile, pietrisuri	-structura tabulara -rel de terase si lunci -rel dezv pe loess -rel eolian -cp carei - dune de nisip	-altitudinile scad de la E (140-150 m) la V (mai mici de 100 m)	-s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de origine tectonică) cu sedimente aduse de râuri , fiind exondată la începutul Cuaternarului; -este formată pe un fundament alcătuit din blocuri cristaline, peste care s-au depus depozite groase de sedimente; -dpdv genetic 3 tipuri de campii: piemontane(Vingai, etc), tabulare(Aradului, Carei) si subsidenta(Somesului, Crisurilor. Timisului)
14	Campia Romana	sedimentare	Sedimentare: nisipuri, loess, pietrisuri, argile	-structura tabulara -rel de terase si lunci -rel dezv pe loess(apar crovuri, gavane si padine) -rel eolian -cp Bragan, S Cp. Olteniei	-altitudinile scad de la 320 m(Cp Pitesti) la 5 m – Campia Siretului Inferior	-este cea mai extinsă zonă de câmpie - s-a format pe un fundament calcaros peste care s-au depus depozite sedimentare groase - la suprafaţă apare ,la E de Olt, o cuvertură groasă de loess ce ajunge la 40 m, iar la V de Olt apar dunele de nisip, precum şi în luncile marilor râuri - are o lungime maximă V-E de 600 km şi o lăţime N-S de 130-140 km -trei tipuri genetice de câmpii: piemontane(Cp. Pitesti, Ploiesti, Ramnicului), de subsidenţă(Cp.Siretului Inferior, Buzaului, Titu), tabulare(Cp.Gavanu-Burdea, Olteniei, Baraganului)
15	Delta Dunarii	-depunere de sedimente aduse de fl Dunarea si de curentii circulari din Mare Neagra	Sedimentare: nisipuri, pietrisuri , mal	-rel eolian -se diferenţiază două tipuri de relief: A.relief emers(pozitiv)- reprez . grinduri de 3 tipuri: -fluviatile: Gr.Stipoc -fluvio-maritime: Gr. Letea, Gr. Caraorman, Gr. Saraturile -continentale: Gr. Chilia B.relieful submers (negativ)-este reprezentat de: -bratele Dunarii: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe -canale care fac leg intre brate si lacuri, garle si mlastini	-12,5 m Grindul Letea	-se desf. de la Pătlăgeanca , unde Dunărea se desparte în două braţe, Braţul Chilia în N şi Braţul Tulcea, care după 17 km, în aval de Tulcea se desparte şi el în două braţe : Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe; -formata intr-un fost golf al Mării Negre prin procesul de colmatat cu aluviuni în urmă cu 10 000  de ani, aduse de Dunare si curentii circulari din Marea Neagra; -este o campie fluvio-lacustra aflata intr-o continua formare; -declarata rezervatie a biosferei in 1990- cea mai mare colonie de pelicani din Europa